THE SIXTEENTH CENTURY
Two projects—one sacred and one secular—spanned much of the sixteenth century. Reconstruction of the church of St. Peter's began in 1506 at the command of Pope Julius II Della Rovere (reigned 1503–1513) on the design of Donato Bramante (1444–1514), who projected a Greek-cross plan with a massive central dome, a radical departure in design from the Latin-cross plan of the original fourth-century foundation of Old St. Peter's marking the burial site of Peter, the first pope. The scheme was fantastic and promised to rival the scale of Roman imperial public architecture. Although the massive piers for the crossing were begun according to Bramante's design, the plan was revised repeatedly after his death—by Raphael (1483–1520), by Baldassare Peruzzi (1481–1536), by Antonio Giamberti da Sangallo the Younger (1483–1546), and finally, beginning in 1546, by Michelangelo Buonarroti (1475–1564), who simplified the plan by embedding the Greek cross in a square, capped with a magnificent double-shelled dome offering a striking skyline image for this, the city's most important pilgrimage destination. The great sculptor turned architect was also responsible for the restructuring of the Campidoglio, the civic center atop the Capitoline Hill, close by the Tabularium and Forum Romanum of the ancient city. Beginning in 1539, the work was carried out in phases (Palazzo Nuovo was not even begun until 1603), but Michelangelo's mark is apparent in the brilliant design of the oval space, focused on the ancient equestrian statue of emperor Marcus Aurelius and framed by the angled placements of the flanking structures.
vineri, 8 ianuarie 2010
miercuri, 6 ianuarie 2010
DRAGOBETELE Acest Valentine romanesc
Fiul lui doch Babel, Dragobetele a fost sărbătorită pe 24 februarie. Sărbătoarea Dragobete este considerată echivalentul românesc al celebrarea de Valentine's Day sau de Valentine's Day, sărbătoare a iubirii. 24 februarie, probabil, a insemnat pentru omul arhaic în zilele de primăvara devreme atunci când natura se trezeşte, ursul iese din cuib, păsările caute cuibul lor şi omul care a trebuit să împartă bucuria de a naturii.
Magic entitate similară cu Eros sau Cupidon, Valentine blajinitatea Dragobetele diferi de la tradiţia catolică, este un frumos, plin de viaţă şi o erupţie cutanată. Preluat de la vechilor daci, unde Dragobetele era un amant şi un naş al poliţiei, românii dragostea Dragobete transfigurat protector al celor care îndeplinesc zile Dragobete, dragostea de a lua toate an, la fel ca păsările situaţiei "" în această zi.
Continuarea aici>
Magic entitate similară cu Eros sau Cupidon, Valentine blajinitatea Dragobetele diferi de la tradiţia catolică, este un frumos, plin de viaţă şi o erupţie cutanată. Preluat de la vechilor daci, unde Dragobetele era un amant şi un naş al poliţiei, românii dragostea Dragobete transfigurat protector al celor care îndeplinesc zile Dragobete, dragostea de a lua toate an, la fel ca păsările situaţiei "" în această zi.
Continuarea aici>
duminică, 3 ianuarie 2010
Romania "mandra" de ei
Acum 90 de ani, la Alba Iulia românii scriau cea mai sublimă pagină de istorie a neamului. Multe personalităţi s-au mândrit cu originea lor românească, în timp ce alţii au contestat-o, dezicându-se de obârşia lor ca de o boală ruşinoasă. De Ziua Naţională, EVZ vă prezintă un inedit documentar despre celebrităţi care au „pedigree“ românesc.
Actori, cântăreţi, sportivi, figuri legendare au „pedigree“ românesc. Pe lângă Vuia, Brâncuşi, Nadia, Ţiriac, Hagi sau Năstase, ne-au mai rămas câţiva oameni despre care nu se ştie că au plecat, ei sau părinţii lor, din România. Chiar dacă numele acestora nu sună româneşte, îşi cunosc originile şi nu le reneagă. Dacă în 1989, Florin Vieru (Gavroche al României) era, după Ceauşescu, cel mai cunoscut român, în prezent descoperim cu mândrie că în venele unor celebrităţi curge sânge românesc. De Ziua Naţională, vi-i amintim pe cei care, fără voia lor, au intrat în cea mai de preţ istorie, cea a omenirii.
Josef „Jupp“ Posipal, campion mondial la fotbal
Deşi România a clacat la ultimul Campionat European de fotbal din Austria şi Elveţia în faţa rezervelor Olandei, puţini ştiu că avem un şvab din România, cetăţean român şi german, campion mondial cu echipa Germaniei în 1954, tot în Elveţia. Josef „Jupp“ Posipal s-a născut la Lugoj pe 20 iunie 1927; tatăl: Peter Posipal, mama: Anna Maria Hillier. După ce a terminat liceul la Lugoj, a plecat în Germania la vârsta de numai 16 ani ca să înveţe meseria de lăcătuş la o oţelărie din Hanovra. Cariera de fotbalist a început-o la clubul TSV Badenstedt în 1943.
Edward G. Robinson, din Bucureşti în Cetatea Filmului
Născut pe 12 decembrie 1893 la Bucureşti (Dudeşti) într-o familie de evrei români, pe numele adevărat Emmanuel Goldenberg. Dacă ar fi scris scenariul propriei vieţi, ar fi fost considerat exagerat şi ireal. A ajuns dintr-un cartier bucureştean nu prea grozav superstar la Hollywood. A fost o figură sacră a Holywoodului, care a jucat cu toţi marii actori ai generaţiei lui şi nu numai.
Winona Ryder are origine română
Winona Ryder, pe numele adevărat Winona Laura Horowitz, s-a născut pe 29 octombrie 1971 în localitatea Winona, după care părinţii i-au dat şi numele. Mama ei, Cindy Horowitz, este de origine română (născută Istas - din părinţi emigranţ i români), iar tatăl, Michael Horowitz, a avut părinţi evrei stabiliţi în Rusia. Numele de familie original al lui Michael Horowitz a fost Tomschin, dar la serviciul de imigrare din Ellis Island părinţii lui au fost înregistraţi greşit ca fiind Horowitz.
Alexandra-Maria Lara, actriţă de Oscar
Este născută în familia actorului Valentin Plătăreanu, pe 12 noiembrie 1978, în Bucureşti. Pe când avea numai 4 ani şi jumătate, familia Plătăreanu se stabileşte în Germania, tatăl deschizând o şcoală de teatru în cartierul berlinez Charlottenburg, unde ea a studiat între 1997 şi 2000. Primise roluri încă de pe băncile şcolii de teatru, în show-uri sau în filmul „Povestea lui Bubi Scholz“.
Piatra de hotar a carierei a fost rolul din filmul „Der Untergang“, despre ultimele clipe ale dictatorului Adolf Hitler, pentru care a primit o nominalizare la Oscar.
Peter Maffay, superstar de muzică rock în Germania
Chiar dacă în ţara natală este un necunoscut, Germania l-a făcut superstar în muzica rock. S-a născut pe 30 august 1949, la Braşov. În anul 1963, părinţii săi emigrează în Germania de Vest. Piesa „Du“, lansată în 1970, a fost începutul unei cariere fără egal în muzica germană. Este şi actor, a jucat rolul principal în filmul „Joker“, în 1986, alături de Armin Müller-Stahl, Michael York şi Elliot Gould, şi în filmul „Prizonieri în Yemen“, în 1999.
A fost invitat de şase ori de trupa Rolling Stones (1982) să cânte în deschiderea concertelor lor în faţa a peste 500.000 de spectatori.
Maica Tereza a avut şi ascendenţă românească
După cum susţin din ce în ce mai multe surse, printre care şi un guru în materie de cercetare - jurnalistul american David Binder, 23 de ani, corespondent al mai multor ziare de prestigiu printre care şi „New York Times“, maica Tereza este născută din tată macedo-român şi mamă albaneză.
Legiunea de Onoare pentru Anna de Noailles
S-a născut pe 15 noiembrie 1876 la Paris, tatăl fiind prinţul Grigore Brâncoveanu, iar mama, de origine greco-turcă, Raluca Musuruş, o cunoscută muziciană a vremii. În salonul mamei sale a cunoscut, încă de mică, toate personalităţile epocii.
Acolo veneau şi discutau, într-o atmosferă elevată, atât personalităţi ale lumii artistice, cât şi ale ştiinţei. Încă de la 13 ani începe să scrie poezii despre natură, impresionată fiind de frumuseţile peisajului de la reşedinţa de vară a familiei, de pe malul Lacului Leman.
Hermann Oberth şi visul zborului cosmic
„Hermann Oberth a fost primul om care a realizat practic visul zborurilor în spaţiu şi a arătat drumul de urmat prin numeroasele sale concepţii şi construcţii de rachete.“ Aşa spune celebrul Wernher von Braun, renumitul savant în domeniul astronauticii şi principalul realizator al programului de zboruri spaţiale Apollo. Hermann Oberth s-a născut pe 25 iunie 1894 în Sibiu, tatăl fiind un medic renumit, Iulius Oberth, iar mama, Valeria (născută Krasser), casnică. După puţin timp, familia s-a mutat la Sighişoara, unde Hermann a fă- cut şcoala. La numai 14 ani a construit primul model de rachetă.
Harvey Keitel, copilul ascultător
Celebrul actor Harvey Keitel („Taxi Driver“, „Pulp Fiction“) s-a născut pe 13 mai 1939 în Brooklyn, New York, ca fiu al unor emigranţi evrei din Polonia şi România: tatăl, Harry Keitel (Polonia), mama, Miriam Klein (România). Deşi trecut bine de 60 de ani, Keitel este trimis de mama lui, Miriam, care nu şi-a uitat ţara de origine, la evenimente organizate pentru strângerea de fonduri pentru copiii români. Aşa cum s-a întâmplat la Century Club din New York acum ceva timp, când întrebat fiind cum de a venit la această acţiune, a răspuns: „Mama mi-a spus să vin!“.
Nikola Tesla, inventatorul genial
Este numit „cel mai mare inventator din toate timpurile“. Revendicat de sârbi, croaţi sau cehi, e aproape de netăgăduit că Tesla, pe numele adevărat Nicolae Teslea, are de fapt descendenţă istro-română. El s-a născut pe 10 iulie 1856 în satul Similjan din Croaţia. Tatăl său, pe nume Milutin Tesla, era preot în sat şi avea o cultură deosebită. Mama sa purta numele de Gica Mandici. Pe bunicul patern îl chema Drăghici, dar fiind dulgher, adică teslar, lumea i-a zis Teslea, şi această poreclă s-a transmis.
Nicolae Tesla a învăţat la şcoli celebre, ca Politehnica din Graz. Talentul înnăscut de cercetător ştiinţific, de constructor şi de inventator genial l-a făcut să depăşească enorm stadiul cunoştinţelor din electricitate şi magnetism din acea vreme.
Maria Cebotari, soprană de renume mondial
Există străzi care îi poartă numele în oraşele Dresda, Viena, Salzburg, Burgas şi chiar un bulevard în Chişinău. Este considerată predecesoarea Mariei Callas şi una dintre celei mai mari soprane din toate timpurile. S-a născut la Chişinău pe 10 februarie 1910 şi a învăţat la şcoala de fete „Florica Niţă“ şi la „Capela Metropolitană“ din oraşul natal, numele primit la naştere fiind Maria Cebutaru. Încă de la 4 ani începe să cânte în biserici, fiind remarcată pentru vocea ei.
Jean Negulesco, steaua de pe Walk of Fame
Este un craiovean care are steaua lui pe bulevardul celebrităţilor din Hollywood, Walk of Fame, alături de ceilalţi monştri sacri ai filmului. Regizor, scenarist, pictor, asistent de regie, asistent de producţie, actor, gigolo, decorator, desenator, caricaturist şi spălător de vase sunt numai câteva dintre meseriile pe care le-a practicat în cei 93 de ani de viaţă. S-a născut pe 26 februarie 1900 la Craiova şi a avut o fire aventuroasă şi galantă. La 12 ani a plecat să-şi caute norocul în lume. A încercat la Viena, dar i-a plăcut mai mult Parisul, unde, având talent la desen, a intrat în contact cu marii pictori ai epocii: Henri Matisse sau Amedeo Modigliani.
Actori, cântăreţi, sportivi, figuri legendare au „pedigree“ românesc. Pe lângă Vuia, Brâncuşi, Nadia, Ţiriac, Hagi sau Năstase, ne-au mai rămas câţiva oameni despre care nu se ştie că au plecat, ei sau părinţii lor, din România. Chiar dacă numele acestora nu sună româneşte, îşi cunosc originile şi nu le reneagă. Dacă în 1989, Florin Vieru (Gavroche al României) era, după Ceauşescu, cel mai cunoscut român, în prezent descoperim cu mândrie că în venele unor celebrităţi curge sânge românesc. De Ziua Naţională, vi-i amintim pe cei care, fără voia lor, au intrat în cea mai de preţ istorie, cea a omenirii.
Josef „Jupp“ Posipal, campion mondial la fotbal
Deşi România a clacat la ultimul Campionat European de fotbal din Austria şi Elveţia în faţa rezervelor Olandei, puţini ştiu că avem un şvab din România, cetăţean român şi german, campion mondial cu echipa Germaniei în 1954, tot în Elveţia. Josef „Jupp“ Posipal s-a născut la Lugoj pe 20 iunie 1927; tatăl: Peter Posipal, mama: Anna Maria Hillier. După ce a terminat liceul la Lugoj, a plecat în Germania la vârsta de numai 16 ani ca să înveţe meseria de lăcătuş la o oţelărie din Hanovra. Cariera de fotbalist a început-o la clubul TSV Badenstedt în 1943.
Edward G. Robinson, din Bucureşti în Cetatea Filmului
Născut pe 12 decembrie 1893 la Bucureşti (Dudeşti) într-o familie de evrei români, pe numele adevărat Emmanuel Goldenberg. Dacă ar fi scris scenariul propriei vieţi, ar fi fost considerat exagerat şi ireal. A ajuns dintr-un cartier bucureştean nu prea grozav superstar la Hollywood. A fost o figură sacră a Holywoodului, care a jucat cu toţi marii actori ai generaţiei lui şi nu numai.
Winona Ryder are origine română
Winona Ryder, pe numele adevărat Winona Laura Horowitz, s-a născut pe 29 octombrie 1971 în localitatea Winona, după care părinţii i-au dat şi numele. Mama ei, Cindy Horowitz, este de origine română (născută Istas - din părinţi emigranţ i români), iar tatăl, Michael Horowitz, a avut părinţi evrei stabiliţi în Rusia. Numele de familie original al lui Michael Horowitz a fost Tomschin, dar la serviciul de imigrare din Ellis Island părinţii lui au fost înregistraţi greşit ca fiind Horowitz.
Alexandra-Maria Lara, actriţă de Oscar
Este născută în familia actorului Valentin Plătăreanu, pe 12 noiembrie 1978, în Bucureşti. Pe când avea numai 4 ani şi jumătate, familia Plătăreanu se stabileşte în Germania, tatăl deschizând o şcoală de teatru în cartierul berlinez Charlottenburg, unde ea a studiat între 1997 şi 2000. Primise roluri încă de pe băncile şcolii de teatru, în show-uri sau în filmul „Povestea lui Bubi Scholz“.
Piatra de hotar a carierei a fost rolul din filmul „Der Untergang“, despre ultimele clipe ale dictatorului Adolf Hitler, pentru care a primit o nominalizare la Oscar.
Peter Maffay, superstar de muzică rock în Germania
Chiar dacă în ţara natală este un necunoscut, Germania l-a făcut superstar în muzica rock. S-a născut pe 30 august 1949, la Braşov. În anul 1963, părinţii săi emigrează în Germania de Vest. Piesa „Du“, lansată în 1970, a fost începutul unei cariere fără egal în muzica germană. Este şi actor, a jucat rolul principal în filmul „Joker“, în 1986, alături de Armin Müller-Stahl, Michael York şi Elliot Gould, şi în filmul „Prizonieri în Yemen“, în 1999.
A fost invitat de şase ori de trupa Rolling Stones (1982) să cânte în deschiderea concertelor lor în faţa a peste 500.000 de spectatori.
Maica Tereza a avut şi ascendenţă românească
După cum susţin din ce în ce mai multe surse, printre care şi un guru în materie de cercetare - jurnalistul american David Binder, 23 de ani, corespondent al mai multor ziare de prestigiu printre care şi „New York Times“, maica Tereza este născută din tată macedo-român şi mamă albaneză.
Legiunea de Onoare pentru Anna de Noailles
S-a născut pe 15 noiembrie 1876 la Paris, tatăl fiind prinţul Grigore Brâncoveanu, iar mama, de origine greco-turcă, Raluca Musuruş, o cunoscută muziciană a vremii. În salonul mamei sale a cunoscut, încă de mică, toate personalităţile epocii.
Acolo veneau şi discutau, într-o atmosferă elevată, atât personalităţi ale lumii artistice, cât şi ale ştiinţei. Încă de la 13 ani începe să scrie poezii despre natură, impresionată fiind de frumuseţile peisajului de la reşedinţa de vară a familiei, de pe malul Lacului Leman.
Hermann Oberth şi visul zborului cosmic
„Hermann Oberth a fost primul om care a realizat practic visul zborurilor în spaţiu şi a arătat drumul de urmat prin numeroasele sale concepţii şi construcţii de rachete.“ Aşa spune celebrul Wernher von Braun, renumitul savant în domeniul astronauticii şi principalul realizator al programului de zboruri spaţiale Apollo. Hermann Oberth s-a născut pe 25 iunie 1894 în Sibiu, tatăl fiind un medic renumit, Iulius Oberth, iar mama, Valeria (născută Krasser), casnică. După puţin timp, familia s-a mutat la Sighişoara, unde Hermann a fă- cut şcoala. La numai 14 ani a construit primul model de rachetă.
Harvey Keitel, copilul ascultător
Celebrul actor Harvey Keitel („Taxi Driver“, „Pulp Fiction“) s-a născut pe 13 mai 1939 în Brooklyn, New York, ca fiu al unor emigranţi evrei din Polonia şi România: tatăl, Harry Keitel (Polonia), mama, Miriam Klein (România). Deşi trecut bine de 60 de ani, Keitel este trimis de mama lui, Miriam, care nu şi-a uitat ţara de origine, la evenimente organizate pentru strângerea de fonduri pentru copiii români. Aşa cum s-a întâmplat la Century Club din New York acum ceva timp, când întrebat fiind cum de a venit la această acţiune, a răspuns: „Mama mi-a spus să vin!“.
Nikola Tesla, inventatorul genial
Este numit „cel mai mare inventator din toate timpurile“. Revendicat de sârbi, croaţi sau cehi, e aproape de netăgăduit că Tesla, pe numele adevărat Nicolae Teslea, are de fapt descendenţă istro-română. El s-a născut pe 10 iulie 1856 în satul Similjan din Croaţia. Tatăl său, pe nume Milutin Tesla, era preot în sat şi avea o cultură deosebită. Mama sa purta numele de Gica Mandici. Pe bunicul patern îl chema Drăghici, dar fiind dulgher, adică teslar, lumea i-a zis Teslea, şi această poreclă s-a transmis.
Nicolae Tesla a învăţat la şcoli celebre, ca Politehnica din Graz. Talentul înnăscut de cercetător ştiinţific, de constructor şi de inventator genial l-a făcut să depăşească enorm stadiul cunoştinţelor din electricitate şi magnetism din acea vreme.
Maria Cebotari, soprană de renume mondial
Există străzi care îi poartă numele în oraşele Dresda, Viena, Salzburg, Burgas şi chiar un bulevard în Chişinău. Este considerată predecesoarea Mariei Callas şi una dintre celei mai mari soprane din toate timpurile. S-a născut la Chişinău pe 10 februarie 1910 şi a învăţat la şcoala de fete „Florica Niţă“ şi la „Capela Metropolitană“ din oraşul natal, numele primit la naştere fiind Maria Cebutaru. Încă de la 4 ani începe să cânte în biserici, fiind remarcată pentru vocea ei.
Jean Negulesco, steaua de pe Walk of Fame
Este un craiovean care are steaua lui pe bulevardul celebrităţilor din Hollywood, Walk of Fame, alături de ceilalţi monştri sacri ai filmului. Regizor, scenarist, pictor, asistent de regie, asistent de producţie, actor, gigolo, decorator, desenator, caricaturist şi spălător de vase sunt numai câteva dintre meseriile pe care le-a practicat în cei 93 de ani de viaţă. S-a născut pe 26 februarie 1900 la Craiova şi a avut o fire aventuroasă şi galantă. La 12 ani a plecat să-şi caute norocul în lume. A încercat la Viena, dar i-a plăcut mai mult Parisul, unde, având talent la desen, a intrat în contact cu marii pictori ai epocii: Henri Matisse sau Amedeo Modigliani.
materiale de constructie -ce sunt ele?-
Materialele de construcţie sunt materiale naturale sau artificiale folosite în construcţii. Drept materie primă pentru fabricarea materialelor de construcţie servesc materialele de provenienţă minerală (calcar, pietriş, nisip, gips, granit, marmură ş.a.), de provenienţă vegetală (lemn, deşeuri agricole etc.), unele produse ale industriei metalurgice, industriei chimice şi a industriei de prelucrare a petrolului (bitum, polimeri, gudroane etc.). După destinaţie, materialele de construcţie se împart în:
* materale de zidărie;
* lianţi;
* agregate;
* materiale hidroizolante;
* materiale termoizolante;
* materiale fonoizolante;
* materiale de finisare.
* materale de zidărie;
* lianţi;
* agregate;
* materiale hidroizolante;
* materiale termoizolante;
* materiale fonoizolante;
* materiale de finisare.
Mic tratat Transilvan
Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.
Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².
Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.
Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.
Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.
Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².
Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.
Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.
Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)